Sursa foto: X.com
Georgia adoptă noi restricții împotriva presei și societății civile, în contextul tensiunilor politice
Autoritățile georgiene intensifică măsurile împotriva mass-mediei și a organizațiilor societății civile, propunând o serie de restricții ce par să fie influențate de decizia președintelui american Donald Trump de a îngheța ajutorul extern, potrivit unei analize realizate de POLITICO.
Guvernul georgian vrea să interzică finanțarea externă a presei
„Scandalul USAID la nivel mondial a demonstrat clar că trebuie să ne revendicăm pe deplin țara”, a declarat Mamuka Mdinaradze, președintele partidului de guvernământ Visul Georgian, într-o conferință de presă susținută miercuri.
În acest context, guvernul de la Tbilisi intenționează să propună un nou proiect de lege care să definească standardele de obiectivitate și etică ale presei, dar și să interzică complet finanțarea străină pentru mass-media.
Legi mai dure pentru ONG-uri și protestatari
Anul trecut, partidul de guvernământ, considerat prorus, a adoptat o lege prin care ONG-urile și instituțiile media care primesc peste 20% din finanțare din surse externe sunt etichetate drept „agenți străini”.
Săptămâna aceasta, prim-ministrul Irakli Kobahidze a anunțat măsuri suplimentare împotriva finanțatorilor occidentali și a ceea ce el a numit „activități coordonate împotriva poporului și statului georgian”. Oficialul a acuzat ONG-urile finanțate din străinătate că ar fi încercat să provoace o revoluție.
Un alt proiect de lege prevede eliminarea obligației statului de a consulta organizațiile societății civile în procesul de luare a deciziilor legislative. „Nimeni nu ar trebui să mențină țara într-o stare permanentă de instabilitate prin probleme inventate și acuzații fabricate”, a afirmat Mdinaradze.
Pedepse mai mari pentru proteste și sancțiuni împotriva funcționarilor publici
Joi, parlamentul georgian a adoptat un pachet legislativ care înăsprește regulile pentru proteste și demonstrații publice. Printre noile măsuri se numără:
- Majorarea pedepselor pentru insultarea unui agent de poliție în timpul serviciului, sancțiune ce poate ajunge la 60 de zile de închisoare.
- Creșterea sancțiunilor pentru neascultarea unui ordin al forțelor de ordine.
În plus, guvernul a modificat legislația privind funcționarii publici, simplificând procedurile de concediere. Mai mulți angajați din sectorul public au fost dați afară pentru că au participat la protestele antiguvernamentale.
Jurnaliștii georgieni: „Se încearcă reducerea la tăcere a presei”
Mai mulți jurnaliști din Georgia au declarat pentru POLITICO că aceste măsuri sunt menite să cenzureze și să elimine vocile critice la adresa guvernului.
„Aceste legi vor fi folosite ca instrumente de cenzură împotriva mass-mediei, într-un stat care nu are instituții independente și nici instanțe autonome”, a avertizat Lika Zakașvili, cofondator al publicației Publika.
Georgia traversează o perioadă tulbure din punct de vedere politic încă de la alegerile parlamentare din octombrie, marcate de violențe și nereguli.
UE și SUA reacționează la situația din Georgia
În noiembrie, Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care cere reluarea alegerilor, considerând că acestea „nu au fost nici libere, nici corecte”.
Ulterior, în decembrie, SUA au impus sancțiuni oligarhului Bidzina Ivanișvili, fondatorul Visului Georgian, acuzându-l că subminează democrația Georgiei în favoarea Rusiei.
După ce candidatura Georgiei la aderarea la UE a fost înghețată în noiembrie, mii de persoane au ieșit în stradă la Tbilisi pentru a protesta. Guvernul a intervenit în forță, arestând zeci de persoane, inclusiv figuri ale opoziției și jurnaliști.
Jurnaliștii georgieni, ținte ale autorităților
„Autoritățile refuză să dialogheze cu noi. Parlamentarii au catalogat jurnaliștii noștri drept trădători doar pentru că au pus întrebări incomode”, a declarat Eter Turadze, redactor-șef al publicației Batumelebi.
Cofondatoarea Batumelebi, jurnalista Mzia Amaghlobeli, a fost arestată pe 11 ianuarie, în timpul unui protest, după ce a pălmuit un șef de poliție pe care îl acuza că a insultat-o. Ea este acum anchetată penal și riscă până la 7 ani de închisoare.
În semn de protest, Amaghlobeli a intrat în greva foamei și a raportat abuzuri în detenție. Avocatul ei susține că un șef de poliție a scuipat-o în față și i-a fost refuzat accesul la apă și la o toaletă.
„Greva foamei este modul meu de a protesta împotriva situației actuale. Democrația trebuie apărată”, a declarat ea, potrivit redacției Batumelebi.
UE cere Georgiei să revină pe drumul european
Comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a avertizat că noile amendamente legislative „subminează și mai mult drepturile cetățenilor la libertatea de exprimare și de întrunire”. Ea a solicitat autorităților georgiene „să revină pe calea europeană, respectând voința propriilor cetățeni”.
Fostul președinte georgian, Salome Zourabichvili, susținătoare a aderării țării la UE, a criticat legislația represivă impusă de parlament.
„Actualul parlament nu face decât să reducă la tăcere disidența și să suprime protestele”, a declarat ea.
După ce și-a încheiat mandatul în decembrie, în locul său a fost ales un președinte naționalist, Mihail Kavelașvili, fost fotbalist, cunoscut pentru sprijinul oferit guvernului actual.
