Adunarea Generală a Națiunilor Unite și-a reafirmat, luni, sprijinul față de integritatea teritorială a Ucrainei, la trei ani de la declanșarea invaziei ruse, contrar poziției Statelor Unite, care nu au reușit să obțină adoptarea unui text alternativ ce pleda pentru o „pace rapidă” fără a menționa integritatea teritorială a Kievului, potrivit AFP.
Surpriză diplomatică: SUA propun o rezoluție controversată
Sfidând Ucraina și aliații europeni ai acesteia, Statele Unite au propus, contrar așteptărilor, o rezoluție în Adunarea Generală a ONU prin care cereau încetarea rapidă a conflictului, fără a face referire directă la integritatea teritorială a Ucrainei. Acest gest a fost făcut în contextul în care fostul președinte Donald Trump a inițiat o apropiere față de Kremlin, intensificând atacurile verbale la adresa liderului ucrainean Volodimir Zelenski, asupra căruia exercită noi presiuni.
Textul propus de americani, în esență foarte succint, solicita doar „încetarea imediată a conflictului și susținerea unei păci durabile”, însă nu a ajuns să fie supus votului în această formă.
Europa intervine și modifică rezoluția SUA
Țările europene au intervenit rapid și au adus mai multe amendamente, care au clarificat responsabilitatea Rusiei în acest conflict și au subliniat sprijinul ferm pentru integritatea teritorială a Ucrainei, cerând totodată o „pace dreaptă”.
Forma modificată a fost adoptată cu 93 de voturi pentru, 8 împotrivă și 73 de abțineri. În mod surprinzător, SUA s-au abținut de la vot, deși consideraseră inițiativa lor „istorică” pentru găsirea unui „drum al păcii”. În schimb, Rusia, care considerase inițial propunerea americană „un pas în direcția bună”, a votat împotrivă.
O rezoluție separată, susținută de Ucraina și aliații europeni
Un alt proiect de rezoluție, susținut de Ucraina și de aliații săi europeni, a fost aprobat cu același număr de voturi – 93 pentru, 18 împotrivă și 65 de abțineri. Statele Unite s-au opus acestei rezoluții, alăturându-se unor state precum Belarus, Mali, Nicaragua, Coreea de Nord, Ungaria și Rusia.
Vasili Nebenzia, ambasadorul Rusiei la ONU, a respins textul, numindu-l „o bucată de hârtie antirusă”.
La rândul său, ambasadoarea americană interimară, Dorothy Shea, a criticat și amendamentele europene, afirmând că acestea „nu vor opri măcelul” și că ONU ar trebui să se concentreze pe „opririle efective ale conflictului”.
Rezoluția ONU cere retragerea trupelor ruse
Documentul adoptat reiterează solicitarea de „retragere imediată a trupelor ruse” de pe teritoriul ucrainean și încetarea ostilităților conduse de Rusia. Rezoluția atrage atenția asupra urgenței de a pune capăt războiului „anul acesta”.
Mariana Beța, adjuncta ministrului de Externe al Ucrainei, a declarat că orice justificare a agresiunii ruse sau învinuirea victimei pune în pericol toate națiunile. Ea a subliniat importanța momentului, considerând votul „un pas esențial pentru viitorul unei lumi democratice”.
Scădere semnificativă a sprijinului pentru Ucraina
Comparativ cu primele rezoluții adoptate în februarie 2022, când sprijinul internațional era exprimat prin aproximativ 140 de voturi, susținerea pentru Ucraina a scăzut considerabil.
Analistul Richard Gowan, de la International Crisis Group, a remarcat că „tactica defensivă a europenilor a reușit să contracareze presiunile diplomatice ale SUA”.
Consiliul de Securitate, un nou teren de luptă diplomatică
Statele Unite intenționau să prezinte același proiect de rezoluție și în fața Consiliului de Securitate al ONU. Europenii, însă, au pregătit aceleași amendamente ca la Adunarea Generală, reintroducând referirea explicită la integritatea teritorială a Ucrainei și o pace conformă cu Carta ONU.
Spre deosebire de Adunarea Generală, Consiliul de Securitate permite exercitarea dreptului de veto de către membrii permanenți, inclusiv SUA, Rusia, China, Franța și Regatul Unit. Un reprezentant al Departamentului de Stat american a avertizat că SUA vor bloca prin veto orice amendament ce nu se aliniază poziției lor.
Franța și Regatul Unit, sub presiune diplomatică
Pentru ca o rezoluție să fie adoptată în Consiliul de Securitate, sunt necesare cel puțin 9 voturi din 15, fără ca vreun membru permanent să își exercite dreptul de veto.
Analiștii se întreabă dacă Franța și Regatul Unit vor fi dispuse să își exercite dreptul de veto pentru prima dată în ultimii 30 de ani, mai ales în contextul vizitelor recente ale președintelui Emmanuel Macron și ale premierului britanic Keir Starmer în Statele Unite.
Richard Gowan concluzionează că este dificil de anticipat dacă aceste state ar putea susține un text atât de îndepărtat de pozițiile lor publice față de Ucraina sau dacă vor avea curajul să blocheze prin veto inițiativa americană.
