Sursa foto: Facebook
Președintele Comisiei Naționale a Muzeelor și Colecțiilor, Emanuel Viorel Petac, a caracterizat furtul celor patru obiecte de patrimoniu românesc ca fiind „un act terorist” și a subliniat că „Trebuie să conștientizăm cu toții că s-a intrat într-o etapă nouă de infracționalitate”. În cadrul unei conferințe de presă organizate duminică la Muzeul Național de Istorie a României, Petac a atras atenția asupra gravității acestui incident, considerând că acest tip de infracționalitate a atins un nou nivel de profesionalism.
„E un act terorist. Trebuie să conștientizăm cu toții că s-a intrat într-o etapă nouă de infracționalitate. Dacă cineva ajunge să pună bombă, să arunce în aer peretele unui muzeu ca să fure dinăuntru, conștientizăm această nouă realitate și trebuie să ne adaptăm. E de o gravitate incredibilă pentru că este vorba de profesionalizarea rețelelor. Despre valoarea și recuperarea valorii de asigurare, cred că este irelevantă. Din punctul nostru de vedere, nu contează banii, care, sigur că trebuiau să existe, ca să asigure bunul, dar esențiale sunt artefactele. Nu e doar patrimoniu, sunt piese de valoare universală. Este vorba de o pagubă pentru umanitate”, a afirmat Petac.
Nu este prima dată când se întâmplă un astfel de incident în Țările de Jos. În noiembrie 2024, hoții au folosit metode similare pentru a pătrunde într-o galerie de artă din sudul Olandei, încercând să fure patru lucrări ale lui Andy Warhol. Cu toate acestea, au reușit să deterioreze toate lucrările și au fugit doar cu două dintre ele. Incidentul a avut loc la Galeria MPV din orașul Oisterwijk.
„În privința recuperării artefactelor, nimeni nu poate da un termen. Asta s-a întâmplat și uite că se întâmplă și astăzi, s-a întâmplat și acum 20 de ani când au fost faimoasele braconaje din Munții Orăștiei, inclusiv cu brățările dacice, cu mii de monede de aur și argint, o parte s-au recuperat, o parte nu, o parte sunt și astăzi căutate, altă parte se poate vedea în expoziția Tezaur a MNIR, prin urmare eforturile sunt continue, Se poate întâmpla peste două zile, peste ani, este o anchetă în derulare. Trebuie să ne înscriem în universul muzeal internațional. Este o paradigmă la care trebuie să reflectăm. Înainte de 1989, tot Tezaurul României era practic blocat. Bun, le putem pune acolo, le închidem și asta e. Fără îndoială, trebuie să asigurăm cele mai bune condiții de securitate, categoric, dar, în același timp trebuie să ne apărăm valorile și acesta este rostul patrimoniului național și al politicii de diplomație culturală”, a adăugat președintele Comisiei Naționale a Muzeelor și Colecțiilor.
„În cursul nopții nu se asigură pază umană”, a spus directorul Muzeului Național de Istorie al României, referindu-se la securitatea expoziției din Muzeul din Assen.
„Există un document internațional numit Facilities Report în care fiecare instituție organizatoare își precizează toate condițiile tehnice. Din experiența mea personală, și pe care oricine o poate verifica prin cele mai mari muzee ale lumii, să nu credeți că pază umană permanentă înseamnă că stă cineva în sala de expoziție cu mitraliera pe piept și așteaptă să se întâmple ceva. N-ați văzut așa ceva nicăieri, nici la British Museum de exemplu, nu vedeți nicăieri. Faptul că există în muzeu oameni de intervenție, da, dar în sala de expoziție nu stă cineva înarmat printre exponate, printre vitrine, așa ceva nu există”, a explicat Emanuel Petac.
Totodată, directorul MNIR a adăugat: „Vom ajunge în justiție pentru nerespectarea clauzelor contractuale. Adică, dacă nu a fost respectată clauza 5 din Contract, aceea de a asigura supraveghere 24 din 24, 7 zile pe săptămână, și persoana care asigură această supraveghere să aibă și mijloace de comunicație rapide, pentru că, la cererea noastră expresă, muzeul a trebuit să se conecteze la Poliție și Poliția să intervină de urgență în cazul oricărui incident”.
Expoziția „Dacia! Kingdom of Gold and Silver/ Dacia. un regat al Aurului și Argintului”, care a cuprins 673 de bunuri arheologice din metale prețioase, a fost vizitată de 77.000 de persoane. „În Italia și la Madrid am avut între 57.000 și 59.000 de vizitatori”, a spus Ernest Oberländer-Târnoveanu.
Printre brățările dacice furate în Olanda se numără și unele răscumpărate de statul român în cadrul unei ample anchete desfășurate pe două continente: Europa și America de Nord.
„Din punctul de vedere al bunurilor de patrimoniu, sustrase de pe teritoriul României într-un moment sau altul, ancheta va continua sau tentativele de căutare și recuperare acelor artefacte nu s-au recuperat toate brățările despre care știm că au fost braconate din siturile din Munții Orăștiei. Ce nu s-a recuperat, este dat în urmărire și căutarea lor continuă. Nu este niciodată abandonată căutarea lor. Acesta este rolul, inclusiv al organismelor internaționale judiciare: Europol, Interpol. Dificultatea e mare, pentru că și legislația internațională nu este una unitară și omogenă de la o țară la alta”, a subliniat Petac în conferința de presă organizată la MNIR.
