Elevii români par tot mai dezinteresați de școală, iar un raport recent realizat de World Vision România subliniază criza profundă în care se află educația din țara noastră. Conform acestuia, noile generații, Alpha și Z, nu doar că se îndepărtează de învățătură, dar există riscul ca, în următorii ani, să afecteze grav piața muncii din România. Pe termen lung, economia ar putea avea de suferit, iar dezvoltarea țării ar putea fi considerabil încetinită.
Deși conceptul „România Educată” a fost promovat intens, realitatea din teren contrazice această viziune. Planurile anunțate de președintele Klaus Iohannis și de miniștrii Educației care s-au succedat în ultimii ani – Monica Anisie, Sorin Cîmpeanu și Ligia Deca – par să fi avut rezultate minime, iar un raport recent denumit „Bunăstarea copiilor din mediul rural” arată adevărul dur.
Concluziile studiului sunt alarmante: aproape 40% dintre copiii de gimnaziu nu doresc să continue la liceu. Mulți dintre aceștia își doresc doar să termine școala generală și să se apuce de cursuri de calificare. Acesta este un semnal îngrijorător din partea generațiilor Z și Alpha, care pare să renunțe la educație, în ciuda sacrificiilor făcute de generațiile anterioare pentru a învăța. Însă, nu doar nivelul educațional este o problemă, ci și resursele limitate care nu permit acestora să învețe cum trebuie.
Studiul a relevat și faptul că 20% dintre copii nu primesc ajutor la teme din partea părinților, din cauza lipsei de pregătire sau din cauza unor condiții de viață dificile. Părinții sunt, în majoritatea cazurilor, nemulțumiți de performanțele școlare ale copiilor lor, iar acest comportament are un impact negativ asupra motivației elevilor.
Cauzele sunt multiple, iar mediul rural, unde condițiile de învățământ sunt precare, joacă un rol esențial. Multe școli nu dispun de facilități de bază, precum toalete sau materiale de igienă, iar sălile de clasă sunt insuficient dotate sau încălzite. În acest context, elevii sunt adesea învățați de profesori cu pregătire precară și cu note slabe la examenele de titularizare.
Copiii care provin din familii sărace se confruntă cu lipsuri materiale majore, iar statul oferă ajutoare insuficiente pentru a acoperi nevoile lor de bază, cum ar fi rechizitele școlare sau hainele. Astfel, educația devine o povară, iar mulți dintre acești copii aleg să abandoneze studiile pentru a putea câștiga bani și a-și ajuta familia.
Este greu de spus dacă actualul ministru al Educației, Daniel David, va reuși să transforme această situație delicată. Dacă nu se iau măsuri eficiente pentru a sprijini educația și condițiile de învățământ din mediul rural, România riscă să aibă în viitor o generație de muncitori necalificați, fără educație și fără perspective, care vor perpetua ciclul sărăciei.
