Sursa foto: X.com
Statele membre ale Uniunii Europene sunt tot mai preocupate de posibilitatea ca, în cadrul negocierilor dintre Rusia și Statele Unite, Moscova să obțină retragerea trupelor americane din țările aflate pe flancul estic al continentului, informează Financial Times (FT). Această posibilă reducere ar putea afecta aproximativ 20.000 de militari americani desfășurați în Polonia, România, Letonia, Lituania și Estonia, trimiși în 2022 la ordinul președintelui Joe Biden.
Potrivit FT, această perspectivă îngrijorează în special liderii statelor din regiune, care consideră prezența trupelor americane esențială pentru securitatea lor.
Publicația britanică subliniază că oficialii Uniunii Europene încep să conștientizeze faptul că Statele Unite nu mai doresc să fie principalul garant al securității europene și al sprijinului pentru Ucraina.
„Europa începe să înțeleagă că Statele Unite nu mai vor să fie pilonul principal al securității pentru Ucraina și pentru continent, în general”, notează Financial Times. Această idee a fost întărită și de secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, care a afirmat că prezența militarilor americani în Europa „nu va dura pentru totdeauna”.
Retragerea trupelor americane – o amenințare la securitatea UE
Potrivit surselor citate de FT, o retragere a trupelor americane ar crea mari probleme de securitate pentru Uniunea Europeană, având în vedere că forțele armate europene nu sunt, în acest moment, capabile să desfășoare un număr suficient de unități combatante bine pregătite.
Înlocuirea completă a armatei americane în Europa ar necesita investiții de miliarde de euro și ani întregi de dezvoltare a capacităților de apărare ale statelor membre.
„Dacă acest lucru obligă Europa să se mobilizeze și să-și întărească apărarea, ar putea fi exact impulsul de care avem nevoie”, a declarat Jack Watling, expert în cadrul think tank-ului britanic United Kingdom Services.
Anterior, fostul președinte american Donald Trump a afirmat că nu intenționează să retragă complet trupele SUA din Europa, ca parte a negocierilor privind un eventual acord de pace în Ucraina.
Cu toate acestea, președintele Comitetului Militar al NATO, Giuseppe Cavo Dragone, a recunoscut într-un interviu acordat Bloomberg că Statele Unite ar putea reduce prezența unor unități militare în țările europene.
În prezent, numărul total al trupelor americane staționate în Europa este de aproximativ 80.000 de soldați, cei mai mulți fiind desfășurați în Germania, Italia, Marea Britanie și Polonia.
Poziția noului șef al Pentagonului
În acest context, declarațiile recente ale noului secretar al Apărării, Pete Hegseth, ar putea sugera o schimbare în abordarea Washingtonului privind angajamentul față de securitatea europeană.
„Inițiativa președintelui Donald Trump, de a conveni cu omologul său rus Vladimir Putin asupra începerii unor negocieri „imediate” pentru oprirea războiului din Ucraina, nu reprezintă o trădare a Kievului”, a afirmat Hegseth, citat de Agerpres, în cadrul unei reuniuni NATO la Bruxelles.
„Recunoaștem eforturile îndelungate ale Ucrainei și niciun alt stat nu a fost mai angajat față de Ucraina decât Statele Unite. Nu este vorba despre o trădare, ci despre conștientizarea faptului că întreaga comunitate internațională, inclusiv SUA, dorește o pace negociată”, a precizat oficialul american.
Acesta a adăugat că „lumea este norocoasă să-l aibă pe Donald Trump, cel mai bun negociator, singurul capabil să aducă toate părțile la masa discuțiilor”.
Totodată, Hegseth a subliniat că este responsabilitatea Europei să găsească soluții pentru a opri „mașina de război” a Rusiei și a cerut statelor membre NATO să-și crească cheltuielile pentru apărare.
„O creștere a alocării bugetare pentru apărare spre 5% din PIB este un obiectiv necesar pentru a face față provocărilor viitoare”, a declarat oficialul american, în cadrul unei conferințe comune cu secretarul general al NATO, Mark Rutte.
